luni, 5 decembrie 2016

Buline cu mamaie

Îmi caut ochelarii prin toată casa. Nimic. Prin curte - pe la pisici, pe la câini etc. Nimic.
Într-un târziu, mă uit și la mam'mare-n cameră, dar mai mult așa... de pamplezir, că știam că acolo nu am intrat. Când colo, zăresc pe masă ochelarii lui mam'mare. Și-atunci mă străluminez și mă duc țintă la mam'mare care stătea-n fotel și se uita la TV cam chiondorâș... cu ochelarii mei pe nas!
- Mamaie, mi-ai luat ochelarii!?
- A... nu știam de ce nu văd bine.

*

Zic:
- Mamaie, să-ți pui ghetuțele la ușă, poate-ți aduce Moș Nicolae ceva.
- E! Mi-aduce Moș Nicolae. Poate rămân fără ghete, mi le fură careva!

marți, 29 noiembrie 2016

I shouldn't be alive! Again... :)

- Nu mai avem lapte, mere, pâine. Mâncarea de pisici și câini e pe sponci, îi spun la telefon lui T., care vine zi după-masă cu aprovizionarea.
Îi reproduc maică-mii discuția.
- Lasă că avem destule ouă!
(E fericită că au început iar găinile să se ouă. :) )

sâmbătă, 26 noiembrie 2016

toamnă și-n gând

toamnă cu nori de cenuşă agăţaţi de cer
şi cu soare alb ce se prelinge stingher
în aerul ud-aburos şi rece
mă-ntreb: sunt copil? dar gândul îmi trece
când picurii de ploaie s-au înteţit
şi mă scutur din vis: am îmbătrânit?

frunzele toamnei zboară în vrie
unul se-aşază pe-o pălărie
zburată de vânt
ca un gând

un ochi de copil, un obraz ridat, o fereastră veche plângând

Pfff...

Iau din sertar papiota de ață, i-o dau maică-mii, după care nu mai reușesc să închid sertarul. Iar am uitat să nu-l deschid prea mult. Sistemul ăsta de la IKEA îmi scoate peri albi!
Împing ușor, împing mai tare, clatin ușor, clatin mai tare, zgâlțâi, mă calmez, înclin spre stânga, spre dreapta, simt că încep să-mi pierd răbdarea, mă ia cu flăcări în obraji... în fine, găsesc calea bună, împing cu grijă, frumușel, pe-ndelete, închid fără zgomot.
Mă întorc la lucru, reiau de unde am pus semn și citesc: "Welles’s desk is finely made; its drawers open and close with no sound."

marți, 22 noiembrie 2016

Coronițe de iarnă

Pentru că s-a nimerit să avem la îndemână crengi de brad, am făcut trei coronițe de iarnă: una pentru Laur și două pentru mine.
Dacă rezistă bine, o să le împodobesc la momentul potrivit.
A fost o muncă plăcută.




marți, 15 noiembrie 2016

vineri, 11 noiembrie 2016

Conversație

Îi spun mamei, după masa de prânz:
- Acum, pastilele și o jumătate de oră de odihnă.
Îmi răspunde prompt:
- Și dulciuri!